joi, 12 octombrie 2017

Ce înseamnă dorul de ducă?


     Am fost întrebată de multe ori ce mă motivează în alegerea destinațiilor de vacanță și de unde vine acest dor de ducă al meu. 




De curând am citit volumul „Călătorii cu Charley” scris de John Steinbeck, iar cartea începe cu următorul fragment care descrie foarte bine sentimentele unui călător împătimit. Am hotărât să transcriu aici fragmentul respectiv, deoarece   Steinbeck exprimă mult mai bine decât aș fi făcut-o eu această stare de euforie care precede o călătorie. Deși mijloacele de călătorie sunt diferite în ziua de azi, sentimentele rămân aceleași.
Vă las în compania lui Steinbeck...



      „Atunci când eram foarte tânăr și mă năpădea dorul de ducă, vârstnicii din jurul meu mă asigurau că, odată ajuns la maturitate, mă voi vindeca de această poftă nebună. Când am mai crescut, remediul prescris era la vârsta mijlocie. La vârsta mijlocie primeam asigurări că o vârstă și mai înaintată îmi va calma febra de a călători și, acum, când am împlinit cincizeci și opt de ani, mă gândesc că poate doar senilitatea îmi va aduce vindecarea. Nimic n-a funcționat. Patru semnale răgușite de sirenă trase de un vapor sunt suficiente să simt cum mi se zbârlesc firele de păr pe ceafă și încep să zdupăi din picioare. Huruitul unui avion, al unui motor care se ambalează, chiar și numai tropotul copitelor unui cal pe pavaj îmi trezesc acel vechi fior, simt cum mi se usucă gura, încep să privesc în gol, palmele mi se înfierbântă și stomacul mi se frământă sus, sub coaste. Într-un cuvânt, lucrurile nu se schimbă deloc în bine; în și mai multe cuvinte, odată hoinar, pe veci hoinar. Mă tem că boala-i fără leac. ...
     Când virusul neastâmpărului pune stăpânire pe un om îndărătnic și drumul care i se deschide în față apare lat, și drept, și atrăgător, victima trebuie să descopere mai întâi un motiv suficient de pertinent ca s-o ia la picior. Asta nu-i o problemă pentru un hoinar adevărat. Are deja pregătite nenumărate argumente din care să aleagă. Apoi, trebuie să-și pună la cale călătoria în timp și spațiu, să aleagă o direcție și o destinație. Ultimul lucru care-i mai rămâne de întocmit este călătoria însăși. Cu ce mijloace, ce să ia cu el, cât va dura. Această parte a pregătirilor e invariabilă și nepieritoare. ...
    Odată ce o călătorie este proiectată, echipamentul adunat și lucrurile puse în mișcare, mai apare un factor în prim-plan. O excursie, un safari, o explorare reprezintă o entitate diferită de toate celelalte călătorii precedente. Are personalitatea, temperamentul, individualitatea, unicitatea sa. O călătorie este asemenea unei ființe vii; nu există două la fel. Și toate planurile, asigurările, metodele și constrângerile se dovedesc fără rost atunci când se confruntă cu ea. Descoperim după ani de luptă că nu noi suntem la comandă, ci călătoria preia comanda. Ca o fatalitate, există tendința de a se alege praful de marile proiecte de călătorie, de programări, de locuri rezervate, pregătiri altfel perfecte, tocmai din cauza personalității călătoriei respective. Numai atunci când aceasta este recunoscută, hoinarul, cu dorințele lui fragile, ca o sticlă proaspăt suflată, se poate relaxa și avansa pe acest drum. Numai după aceea scapă de frustrări. Din acest punct de vedere, o călătorie seamănă cu un mariaj. Calea cea mai sigură de a da greș este încredințarea că tu deții controlul. Acum, după ce v-am spus toate acestea, mă simt mai bine, deși numai cei care au trecut prin astfel de experiențe vor pute înțelege.”

„Stilul lui John Steinbeck este una din minunile epocii noastre.” (Carl Bernstein) 

miercuri, 13 septembrie 2017

Cu mașina spre Croația




Mie îmi place să merg în vacanță cu mașina personală, deoarece mi-e teamă de avion. Da, am fobie de avion și acest lucru mă limitează în călătoriile mele. Mașina personală este exact tipul de transport de care am nevoie. Beneficiez de tot confortul, pot decide unde și când să mă opresc și mă bucur de toate peisajele superbe de pe drum. 

Să ajungi în Croația cu mașina personală nu este deloc complicat. Traseul vacanței a suferit numeroase transformări până la forma finală. După ce am definitivat traseul și am făcut planificarea pe zile, a urmat rezervarea pe booking a unui sejur de șapte nopți la Opatija, cazare despre care voi povesti în alt articol. Traseul a fost următorul: 
1. Roman – Brașov = 222km, 4h, (15 l), Cazare 1 noapte Hotel Lux Divina 3* = 47 euro cu MD

2. Brașov –Székesfehérvár, Ungaria= 756 km, 8h (53 l), Cazare 1 noapte Budai Vendégház Panzió = 12.375 Ft (40 euro = 184lei) cu MD

3. Székesfehérvár – Opatija Croația =  457 km, 4h 30 min (23 l), Cazare 7 nopți  Apartments Vila Sokol 4* = 472,50 euro, fără MD și parcare

4. Opatija Croația – Zagreb = 175 km, 2h (13 l), Cazare 2 nopți = 117€, Apartments Radićeva 4*, fără MD și parcare

5. Zagreb Cluj = 757 km, 9h (53l) Cazare 1 noapte la un motel, 125 lei
6. Cluj – Roman = 349 km, 5h 30 min,(25l)
Calculul distanțelor și al timpilor l-am făcut cu ajutorul site-ului https://distante-rutiere.com, dar am constatat că timpii de parcurs diferă mult de realitate și că mai precis este traseul realizat cu https://www.viamichelin.com/.

Am ales traseul prin Ungaria, deoarece locuim în estul țării și părea varianta cea mai bună. Sejurul nostru în Croația depășea 10 zile, așa că în Ungaria am fost nevoiți să achiziționăm vigneta pentru o lună, neexistând variante intermediare, la prețul de 15,4 € (4780 HUF). Pentru cei care tranzitează Ungaria într-o perioadă mai scurtă de 10 zile, se poate achiziționa vigneta corespunzătoare la prețul de 9,6 € (2975 HUF).

Am intrat în Ungaria prin vama Nadlac 2 (pe A1) și am ratat ieșirea de pe autostradă pentru cumpărarea vignetei, deoarece nu este foarte bine semnalizat ghișeul, dar la prima benzinărie de pe autostradă am rezolvat problema și am scăpat de stress.

Drumurile noastre toate…

    Să traversezi Romînia de la est la vest poate fi o adevărată provocare, deoarece drumurile sunt proaste, înguste, aglomerate și se circulă extrem de imprudent. Am plecat într-o vineri după-amiază până la Brașov de unde, a doua zi dimineață, ne-am  îndreptat spre destinația de vacanță, pe traseul Brașov – Sibiu – Deva – Lugoj – Arad – Nădlac – Székesfehérvár (Ungaria). 


Între Deva și Lugoj se lucrează la autostradă iar șoseaua pe care se circulă este supraaglomerată, mergând pe un drum sinuos autoturisme, TIR-uri, utilaje agricole și căruțe. 


După 490 de km și 6 ore de drum ajungem în vamă. În vamă timpul de așteptare a fost destul de scurt, aproximativ 20 de minute și după încă 283 de km, pauză de masă și 4 ore ajungem la prima cazare în Székesfehérvár, Ungaria.
Se întrevede la orizont vacanța!

    Atât în Croația cât și în Ungaria, se poate intra doar cu buletinul. La graniță ar trebui să ai la îndemână buletinul, asigurarea mașinii, talonul și permisul de conducere.
    Croații au autostrăzi de la un capăt la altul al țării și de la est la vest! Acestea sunt foarte bine întreținute, destul de libere, foarte spectaculoase și cu multe tuneluri ce au și 6-7 km.


Circulaţia pe principalele autostrăzi din Croaţia se face cu taxă, singura excepţie fiind autostrada inel a Zagrebului. Se folosesc două sisteme de colectare a taxei: sistemul deschis şi sistemul închis.
Sistemul deschis este folosit pe unele poduri, tunele şi secţiuni ale sistemului de autostrăzi croat. În acest sistem există o singură staţie de taxare la care şoferii platesc imediat ce ajung la ea.

 În sistemul închis, şoferii trebuie să treacă prin două staţii, staţia de intrare şi staţia de taxare. La staţia de intrare, şoferului i se eliberează un tichet care este prezentat la staţia de taxare aflată la ieşirea de pe secţiunea de autostradă. Aici se efectuează plata. 

Cum se procedează? La intrarea pe autostradă, când apare semnul ”Cestarina” urmează o barieră de unde trebuie să iei un ticket, iar la ieșirea de pe autostradă, dai ticketul respectiv persoanei de la ghișeu și ea îți spune cât ai de plată.
Plata taxelor de autostradă se poate face în kuna sau folosind cardul, iar la ieșirile de pe autostrăzi, din zonele aflate în apropierea granițelor țării, se acceptă și plata în Euro.
La fiecare ieșire de pe autostradă era afișat un panou cu toate taxele de drum, în funcție de locul de unde s-a intrat.


În Croația autostrăzile se plătesc în funcție de numărul de kilometri pe care îi parcurgi și da, nu sunt tocmai ieftine. De exemplu, pentru parcurgerea celor peste 150 de kilometri dintre Zagreb și Rijeka - A6(E65) trebuie achitați aproximativ 10,48 euro. Pe această porțiune există 17 tuneluri.


În Opatija am circulat cu mijloacele de transport în comun sau cu autocarul agenției cu care am făcut excursiile, mașina fiind parcată la o parcare publică cu următorul tarif: 5 kuna/oră, între 7:00 – 21:00 și 2 kuna/oră, între 21:00 – 7:00. Noi am achiziționat un card de acces în parcare pentru o săptămână, tariful fiind de 350  Kuna/săptămână, putând ieși și intra de ori câte ori doreai.    
La întoarcere, ne-am oprit două zile în Zagreb, unde am parcat mașina la o parcare publică și am plătit 120 kuna/2 zile.
În total am parcurs 2741 km, am alimentat cu 170 l de benzină la diferite prețuri.
Prețuri carburanți în Europa:
-     România    0,938 euro ( 4,276 lei)
-     Ungaria     1,006           euro  (4,587 lei)
-     Croaţia       1,143 euro  (5,208 lei)
    ----------------------------------------------
     Media = 4,69 lei/l

Cost transport
170 l x 4,69 lei = 797 lei pe transport (aprox. 177 euro) la care se adaugă 22.54 € vigneta pentru Ungaria și 33,76 euro taxe de autostradă Croația. Total = 233,3 euro. Calculul este aproximativ.

          Autostrăzile din Croația  și cele din România 😕

Croația are 1.200 de kilometri de autostradă. Cu o populație de doar 4,4 milioane de locuitori, Croația a reușit să construiască o vastă rețea de drumuri, 1.200 de kilometri fiind numai autostrăzile. 


Cea mai importanta dintre acestea este A1, care leagă capitala Zagreb (aproximativ 800.000 de locuitori) de Split, și A3, care leaga Croatia de Slovenia.



Croația are de trei ori mai multe autostrăzi decât România, deși are o suprafață mult mai mică de 56.594 km pătrați comparativ cu țara noastră care are 238.391 km pătrați.


Autostrăzile sunt numerotate de la A1 până la A12. Cea mai lungă autostradă croată este A1 (Autocesta A1) cu 465 de km, se întinde de la Nord la Sud și face legătura între capitala Zagreb și Split, al doilea mare oraș croat.




Autostrada are două benzi de circulație și o bandă de urgență în fiecare direcție. 


Autocesta A1 traversează munții și trece prin cele mai lungi două tuneluri din Croația, în total sunt 361 de poduri, viaducte, tuneluri. 



În prezent, există 33 de ieșiri și 26 de zone de odihnă, iar la fiecare ieșire există o stație de taxare. Construcția ei a început în anul 2000, după declararea independenței Croației și încheierea Războiului Croat de Independență. Costurile au fost de circa 3 miliarde de euro.


Autocesta A1 este o parte din două mari rute europene: E65 Praga-Bratislava-Zagreb-Rijeka-Split-Dubrovnik și E71 Budapesta-Zagreb-Karlovac-Biha-Knin-Split. Autostrada este de o importanță majoră pentru Croația în ceea ce privește dezvoltarea economiei, în special în domeniul turismului.
Condiţii privind traficul auto în Croația

• Folosirea fazei scurte este obligatorie şi pe timp de zi.
• Gradul de alcoolemie admis la volan este zero. Conducerea sub influenţa alcoolului atrage plata unei amenzi şi retragerea permisului de conducere.
• Informaţii utile:
- Trafic auto: 00385-062777777
- Poliţia: 92
- Pompieri: 93
- Ambulanţa: 94
• Limitele de viteză:
- 50 km/h în localităţi;
- 80 km/h în afara localităţilor;
- 130 km/h pe autostrăzi;
• Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie.
• Pe teritoriul Croaţiei este interzisă utilizarea atât a detectoarelor de radar, cât şi a aparatelor antiradar. În caz contrar, conducătorul auto este sancţionat cu o amendă de 2000 kune (aproximativ 300 euro), iar aparatul este confiscat.
• De asemenea, conducătorul auto este obligat să demonteze aparatul menţionat şi să îl predea autorităţilor croate sau să accepte demontarea acestuia de către organele de poliţie croate, cu suportarea personală a cheltuielilor aferente operaţiunii de demontare.


 Romania nu are nici jumatate din autostrazile Croatiei, desi a intrat cu 6 ani mai devreme in UE. Croatia are de trei ori mai multe autostrazi decat Romania, desi are o suprafata mult mai mica de 56.594 km patrati comparativ cu 238.391 km patrati tara noastra.
România se află la coada unui clasament privind starea drumurilor realizat de Forumul Economic Mondial, care a evaluat 138 de ţări. Asta în condiţiile în care 38% din reţeaua de drumuri, adică 33.000 de kilometri, este formată din drumuri pietruite şi de pământ. 

România are cele mai proaste drumuri din rândul statelor comunitare şi se află pe ultimele locuri şi în lume. Ocupă poziţia 128 din 138 de ţări analizate, sub state din Africa, precum Zimbabwe, Ciad sau Sierra Leone.



La 31 decembrie 2015, drumurile publice din România totalizau 86.080 km, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.316 km (41,0%) drumuri judeţene şi 33.158 km (38,5%), drumuri comunale, se spune în comunicarea INS. Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 10,3% (1807 km) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulaţie. Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale, erau în proporţie de 44,4% drumuri pietruite. (cotidianul.ro)

România are doar 4 autostrăzi (A1 - A4), iar singura finalizată este A2 (Bucuresti– Fetești – Cernavodă – Constanța) cu o lungime de 206 km.

Cea mai lungă autostradă din România va fi A3 (București – Ploiești – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Borș) și va avea 584 de km, în prezent sunt gata doar 107 km.


A doua autostradă din România ca lungime va fi A1, care ar trebui să facă legătura între București și Nădlac, însă din cei 576 km sunt gata doar 213 km, București – Pitești (96 km), Pitești (13.6 km), Sibiu (17.5 km), Orăștie – Deva (32.5 km) și Timișoara - Arad (54 km).

 Cea de-a patra autostrada va fi A4 (Ovidiu – Agigea – Mangalia – Vama Veche - Bulgaria) și va avea 60 de km, în prezent sunt gata 22 de km.


Traversarea României este o adevărată încercare pentru oricine vrea să călătorească cu mașina. 


Când pleci în vacanță abia aștepți să ieși din țară, iar când te întorci nu poți să nu faci comparații cu țările pe care le-ai traversat și să te întrebi cum alții au reușit iar noi rămânem tot în coada Europei. De ce nu avem și noi autostrăzi ca-n Croația?


Pentru că pentru ei, croații, autostrăzile au devenit o prioritate națională, în momentul în care au decis să-și transforme țara, mai ales fîșia de pămînt de la malul Mării Adriatice, într-una exclusiv turistică, ceea ce la noi nu știu dacă se va întâmpla vreodată.😠

         

duminică, 3 septembrie 2017

Cazare recomandată în Zagreb, Apartament Radiceva 3*




Așezat la intersecția celor mai importante rute care leagă Coasta Adriaticii de Europa Centrală, Zagreb sau Plava Grad (oraşul albastru, nume care cred că are legătură cu mijloacele de transport în comun care au culoarea albastră),


aşa cum le place locuitorilor Zagrebului să-şi "alinte" oraşul, este situat la circa 1000 km distanță de București și la 1148 de km de Roman, locul de unde am plecat în această vacanță. 


Situat la poalele muntelui Medvednica, de-a lungul râului Sava, Zagreb este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Europei, prima atestare scrisă a regiunii datând din anul 1094.

La întoarcerea din superba Opatija am oprit pentru două nopți în Zagreb, unde ne-am cazat la un apartament în regim hotelier situat în centrul istoric al Gornji Grad (Orașul de Sus).


Apartamentul Radiceva 3*, cotat ca excepțional de către turiștii care i-au trecut pragul, cu un scor de 9,7 , l-am rezervat, ca de obicei, pe booking.com, pentru un  preț de 117 euro/2 nopți (58,5 euro/noapte). Am parcat mașina la o parcare publică din apropiere și am plătit 120 kuna/2 zile (aprox. 16,18 euro).


Situat în inima orașului Zagreb, foarte aproape de principalele atracții turistice, apartamentul Radićeva este la doar câțiva pași de Piața Principală, strada comercială Ilica, piața pitorească Dolac și Catedrala din Zagreb.


O stație de tramvai se află în Piața Principală, la 260 de metri de apartamentul Radićeva. Numeroase baruri și restaurante, precum și un magazin alimentar pot fi găsite în apropiere. Gara Centrală din Zagreb este la 1,7 km distanță.


Apartamentul, situat într-o clădire istorică din centrul vechi al Zagrebului, mobilat și decorat elegant, îți creează o senzație de confort și de intimitate, dar și de relaxare încă din clipa în care gazda amabilă și prietenoasă îți deschide ușa și te invită să-i fii oaspete.



Situat la primul nivel al clădirii în care intri pe o poartă masivă din lemn, pe Radićeva ulica 25, Gornji Grad, 10000 Zagreb, Croaţia, apartamentul Radiceva, cu o suprafață de 45 mp, îți oferă o cameră mare și luminoasă, care te impresionează prin rafinamentul cu care este decorată: parchetul vechi, lustruit impecabil, statueta sculpată în lemn de măslin(cred), soba de teracotă cu rol decorativ (apartamentul este dotat cu centrală termică și radiatoare), lucrările de grafică ce ornamentează încăperea, petele de culoare care scot în evidență mobilierul și pereții de un alb strălucitor.







Garsoniera cuprinde zona de odihnă cu un pat dublu, foarte comod, cu perne, pilote și lenjerie de calitate și extrem de curate și o zonă de relaxare formată din canapea, fotoliu, măsuță de cafea, rafturi încastrate în perete pe care se odihnesc obiectele decorative și o comodă pe care este amplasat televizorul cu ecran plat. 





În interiorul camerei este și un dressing în care veți găsi o masă și un fier de călcat.
La intrarea în apartament se află o încăpere delimitată în zonă de luat masa, chicinetă și baie. 



Chicineta este dotată cu plită electrică, cuptor cu microunde, frigider, în care gazda ne-a lăsat o cutie de suc natural, chiuvetă și un dulap unde sunt depozitate vesela, ustensile necesare preparării unei mese, dar și o sticlă de ulei, condimente, cafea, ceai, zahăr. Tot acolo se găsește un prăjitor de pâine, un aparat pentru prepararea de ceai/cafea și fierbătorul electric.


Baia, deși micuță, respectă și ea tendința apartamentului și este înfrumusețată cu obiecte ceramice decorative și este dotată cu uscător de păr, prosoape și articole de toaletă gratuite.



Apartamentul oferă acces gratuit la internet WiFi.
Și pentru ca să nu-ți lipsească nimic găsești papuci de casă, umbrele, dar și pliante și hărți care să-ți facă șederea și deplasarea cât mai plăcută în acest oraș primitor cu oameni frumoși la chip și la suflet.


Cu siguranță vom reveni în acest oraș primitor, considerat ca un mare living urban, mai ales că nici nu am vizitat tot ceea ce doream.


Zagrebul este cunoscut printre localnici ca orașul cu cel mai mare „living public”, datorită faptului că este ”foarte confortabil”, atât pentru localnici, cât și pentru turiști. 



Când afară vremea devine favorabilă, oamenii ies din case și locurile publice devin astfel aglomerate, iar oamenii petrec mai mult timp acolo decât în propriul living.



Străzile, piețele și terasele sunt considerate cele mai bune locuri pentru a petrece timpul liber, pentru a bea ceva și a interacționa cu oamenii. O senzație care îl face pe turist să se simtă ca un localnic autentic.
Despre fascinantul și relaxantul Zagreb voi povesti într-un articol viitor.



Ce înseamnă dorul de ducă?

     Am fost întrebată de multe ori ce mă motivează în alegerea destinațiilor de vacanță și de unde vine acest dor de ducă al meu.  ...